Statele post-sovietice – între realizări şi nereuşite
Cum s-au dezvoltat statele post-sovietice independente în cei 20 de ani de existenţă încât acum trăiesc realităţi diferite? Ce probleme au moştenit din perioada sovietică care le-au împiedicat în calea dezvoltării? Ce fel de democraţie există în aceste state şi care sunt perspectivele de viitor pentru societăţile acestora? La aceste întrebări vor încerca să dea răspuns experţi din R. Moldova şi din străinătate, participanţi în cadrul mesei rotunde internaţionale “Statele post-sovietice după 20 de ani: realizări şi nereuşite”. Evenimentul este organizat de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova în colaborare cu Fundaţia UNITAS din Estonia şi Centrul CARNEGIE din Moscova, cu sprijinul financiar al Programului Est Est: Parteneriat fără Frontiere al Fundaţiei Soros-Moldova.
Timp de două decenii, ţările post-sovietice continuă să se afle în etapa de tranziţie, fiind nevoite să facă faţă multor probleme interne. Mai mult, acestea sunt afectate de oscilarea permanentă între apropierea Vestică/Uniunii Europene şi influenţa Rusiei, fapt ce împiedică stabilirea unor politici interne şi externe clare.
În acest sens, dezbaterile din cadrul mesei rotunde ”Statele post-sovietice după 20 de ani: realizări şi nereuşite” se vor axa pe analiza parcursului celor douăzeci de ani de independenţă a statelor post-sovietice şi pe reliefarea celor mai semnificative trăsături ale tranziţiei prin care acestea au trecut, incluzând transformările şi dificultăţile înregistrate, dar şi lecţiile care urmează a fi învăţate din această experienţă.
„După 20 de ani de independenţă, facem bilanţul pentru a identifica în primul rând actualele provocări pentru dezvoltarea R. Moldova, dar şi ale altor state din fostul spaţiu sovietic. Comunicările prezentate de experţii invitaţi pun în dezbatere lecţiile pe care trebuie să le învăţăm în urma experienţei de 20 de ani, care a inclus suişuri şi coborâşuri, realizări şi eşecuri, stagnări şi progrese, confruntări şi acorduri”, a menţionat istoricul Sergiu Musteaţă, directorul proiectului.
La discuţii vor participa experţi şi specialişti din domeniul istoriei, ştiinţelor politice, sociologiei, comunicării publice, psihologiei etc., dar şi factori de decizie, politicieni, reprezentanţi ai ONG-urilor şi organizaţiilor de think tank, lideri de opinie, analişti, jurnalişti şi practicieni din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Belarus, Tadjikistan, Kazahstan şi Kîrgîzstan. În calitate de participanţi externi vor fi de asemenea invitaţi experţi din statele membre ale Uniunii Europene (Germania, Marea Britanie, Cehia, Polonia, România, Ungaria) şi SUA interesaţi în cercetarea tendinţelor şi proceselor din spaţiul post-sovietic (Noile State Independente/ Statele Parteneriatului Estic).
